Injector

Un injector este o supapa care injecteaza carburantul la motoarele cu ardere interna fie în canalul de admisie, într-o antecamera de ardere (un sistem mult raspândit pîna în anii '90) sau direct în camera de ardere al motorului.

La motoarele cu aprindere prin scînteie  aceste supape sunt controlat comandate electronic de calculatorul motorului „ECU” (Electronic Control Unit). La motoarele cu aprindere prin comprimare pîna ce au aparut acele motoare moderne cu sistem common rail, actionarea injectoarelori se facea prin sistemul hidraulic al presiunii realizate de catre pompa de injectie.

Decisiv în sistemul de injectie este jetul de carburant la injectare, felul în care acesta este pulverizat.

Felul ideal al împroscarii carburantului este ca jetul sa aibe spre exterior stropii mai fini, si spre interior stropi ceva mai voluminosi. Prin aceasta structura al jetului se aprind întîi stropii mai fin urmat de cele mai voluminoase, ceeace duce la o ardere mai lenta si uniforma, deci la o crestere de presiune mai fina în camera de ardere.

Partile injectorului

Injectorul se compune din:

• Corpul si acul duzei. Ambele sunt realizate din otel de înalta calitate, executate la tolerante între 0.002 - 0.003 mm. De aceea se înlocuiesc numai împreuna. În functie de motor, corpul duzei are mai multe gauri. Numarul gaurilori este între 5 (automobile) la 14 (motor diesel de putere mai mare), diametrul variaza între 0,15 mm (autoturism) si 0,4 mm (camion). Numarul, unghiul, marimea, precum si conditiile de debit la gaurile duzei afecteaza pulverizarea jetului, care, în concordanta cu cantitatea, presiunea, geometria camerei de combustie, compresia si temperatura motorului determina calitatea arderii carburantului.
• Bobina electrica. Injectorul, mai nou, are ca un element de activare, fie o bobina pentru producerea unui cîmp magnetic, sau se tinde tot mai mult spre activare piezo-electrica.
• Corpul injectorului cu racordurile de tur si retur pentru carburant.
• Pistonul de comanda si arcuriile de actionare asupra acestuia.
• Conectorul pentru cablu electric.

  Functionare :		Defectiuni :
  La sistemul simplu, acul duzei este apasat de un arc de comprimare, din acele doua din corpul injectorului. Prin presiunea de combustibil, se formeaza o putere care actioneaza asupra pistonului de comanda. Fiind presiunea mai mare decât acea al arcului, acul este apasat înapoi si carburantul poate fi injectat, scade presiunea, duza se închide (din nou) . Presiunea de deschidere la duza sunt dependente de producator, ele sunt între 115 - 300 bar. Presiune maxima de injectie este în functie de sistemul motorului, sarcina si turatia acestuia si poate ajunge pâna la 2.000 bar. La motoarele moderne cu sistem common rail (rampa comuna), acul de duza este actionat de un servo mecanism, prin care duza deschide la presiune mare (1.800 bar) sau joasa (250 bar), abia dupa comanda electronica indiferent de presiunea actuala. Aceste injectoare de mare precizie piezo-electrice sunt controlat comandate electronic de calculatorul motorului „ECU” (Electronic Control Unit), care pot injecta carburantul pîna de sase ori pe ciclul de ardere în cilindru. Injectarea controlata se poate face dupa dorinta, deci; înaintea, în timpul, cît si dupa ardere, prin care se realizeaza un zgomot mai redus, o reducere de NOx, CO2 , CO, hidrocarbura si o ardere mai buna a funingiilori.		Principala greseala în injectare al carburantului este o pulverizare incorecta, care se poate remarca prin: Tacanitul la ardere: O mare parte din carburantul injectat arde brusc. Aceasta se remarca prin celebra „tacaneala” al motorului diesel, care poate duce la cresterea consumuli de carburant, pierdere de putere, calitatea rea al gazelori arse si o deteriorare la lagarele de motor. Supraîncalzire locala: Cînd fasciculul jetului este deajustat si atinge capul pistonului, ceeace poate duce la o ardere unei gauri în acesta. Întreruperea stratului de ungere: În cazul în care jetul de carburant este proiectat pe peretele cilindrului, acesta spala stratul de ungere. Din cauza ungerii prea putine al combustibilului, se produce griparea motorului.